RSbA, Birou de Arhitectura Bucuresti

Necesitarea creearii de institutii de educatie pentru copii prescolari, cu alte cuvinte “gradinite”, a fost unul dintre programele des intalnit in perioada comunista. Evolutia demografica din respectiva perioada coroborata cu mutarea locuitorilor de la sate la oras (fenomen generat de faza de industrializarea prin care trecea Romania in respectivul moment) au determinat realizarea de proiecte tip pentru cladiri. Din pacate trendul ascendent al populatiei nu a mai fostnmentinut si dupa anii ’90 astfel ca programul arhitectural a fost tras pe o linie secundara. Un avant s-a simtit in momentul in care au inceput sa apara gradinitele particulare. Totusi pornind de la motive financiare si ajung la cele legate de numarul micilor “clienti”, in marea majoritatea cazurilor, aceste spatii destinate gradinitelor particulare au fost obtinute prin reconversia unor cladiri existente cu alte functiuni.

Conceptul si viziunea biroul de arhitectura RSbA, legat de cladiri in general, este aceea de a adapta datele temei de proiectare astfel incat obiectul de arhitectura rezultat sa poata “sa vorbeasca” de la sine despre intentiile, despre proprietari, despre activitatea care se desfasoara in respectivul imobil. Imaginarea, proiectare si utilizarea unui spatiu cu o alta destinatie decat cea gandita initial este o irosire atat de resurse financiare cat si de timp, rabdare dar si de potentiali clienti.

In cazul de fata in cadrul biroului de arhitectura s-a incercat realizarea unui proiect-concept care sa defineasca si sa argumenteze necesitatea existentei unei cladiri adaptate la functiune. O arhitectura atractiva care sugereaza un anumit element (o actiune, o metafora) ajuta la imbunatatirea imaginii pe care si-o doreste orice institutie si cu care doreste sa fie asociat. Alaturarea din faza de concept, in cadrul acestui proiect, a unor elemente usor de inteles si de reprodus de catre “micii aviatori”(o cutie-stativ pentru un avion de hartie) realizeaza o imagine dinamica generand o identitate spatiului interior si exterior. Creerea conditiilor optime de invatat pentru cei mici reprezinta una dintre cerintele si obligatiile societatii moderne astfel incat dezvoltarea “micilor aviatori” sa nu aiba de suferit.

Pe langa programele rezindentiale propuse si realizate in cadrul biroului de arhitectura RSbA un alt interes este reprezentat de programul de cladiri cu caracter cultural si educational. Aceasta propunere  a venit ca raspuns la solicitarea de mutare a sediului unei universitati de renume din Bucuresti intr-o noua cladire. Tinand cont de specificiul acestui program de arhitectura, de cerintele impuse cat si de amplasamentul acesteia a fost realizata o solutie care sa  raspunda atat zonei cat si perioadei in care a fost construita. Imprimarea unui mediu si climat corespunzator invatamantului au fost elemente primordiale in conceperea si realizarea acestui proiect pilot. Creearea, in consecinta, a unei unitati functionale care sa-si poate desfasura activitatea in intregime in interior ei a este un element care favorizeaza si imbunatateste atat relatia profesor-student cat si calitatea actului de invatament. Tinand cont de contextul in care a trebuit sa fie proiectat obiectul de arhitectura integrarea si armonizarea, atat la nivel functional, estetic si volumetric, au necesitat o atentie sporita la detalii si materiale utilizate. Expresia cheie in acest proiect a fost reprezentata de INVATAMANT DE CALITATE!

Analiza situaţiei actuale scoate in evidenţă existenţa unor disfunctii datorate în principal intervenţiei brutale realizate în perioada comunistă care destabilizează vechile relaţii în teritoriu introducând noi axe şi clădiri care ies prin masă sau înălţime din caracterul zonei. Conceptul este structurat în trei părţi ce urmăresc rezolvarea principalelor probleme identificate sau valorificarea caracteristicilor considerate esenţiale.

a.Rezultă din corelarea importanţei sitului studiat la nivelul oraşului cu importanţa sitului în cadrul complexului muzeal Astra . Piata Unirii – oglinda intre Parcul “Astra” si situl studiat (Cazarma 90) prin reluarea simetrica dar deformata a vegetatiei. Se creeaza astfel continuitate intre reperele “Astra” si se subliniaza caracterul de nod pe care piata il joaca pentru acestea

b. Urmăreşte continuitatea spaţiului verde. Continuarea spatiului verde subliniaza ideea de limita ca spatiu neconstruit, sugerand permisivitatea actuala a limitei centrului istoric (datorita daramarii majoritatii zidurilor, numeroaselor strapungeri actuale ale zidurilor inca existente si lipsei controlului asupra intrarii). Pe de alta parte, vechea curte interioara a Cazarmei se integreaza si este inglobata in istoria locului, fiindu-i recunoscut astfel rolul in memorie (mai ales ca si astazi, la peste 20 de ani de la daramarea acesteia, locul in sine este identificat prin denumirea de Cazarma 90).

c. Urmăreşte valorificarea conceptului de limită. Prin ingrosarea limitei si transformarea cladirii propuse intr-o “spatialitate a limitei” se recunosc si se accepta diferitele straturi suprapuse in cursul istoriei peste situl analizat.Inglobarea cazarmei intr-o istorie coerenta se va obtine prin continuitate vizuala (utilizarea caramidei aparente ca finisaj si masivitate – datorita prezentei reduse a golurilor ceruta si de specificul cladirii propuse).