Matei Basarab, Colegiul National - Bucuresti

Prestigioasa institutie de educatie si cultura româneasca, Colegiul National “Matei Basarab” îsi are începuturile în a doua jumatate a secolului al XIX-lea. În 25 noiembrie 1859, Alexandru Ioan Cuza emite Decretul Domnesc nr. 158, de “înfiintare a Gimnaziului “Matei Basarab”, ce poarta numele domnitorului ocrotitor al culturii si iubitor al artelor, care în afara de multe institute de pietate, a înfiintat tipografii spre a se tipari carti în limba româna, a scos limba slavona din biserici si a pus fundamentul culturii limbii nationale”.

Scoala a trecut prin încercari si reforme, prin lipsuri si dureri, dar a avut întodeauna si frumoase împliniri. Scoala a nascut deziluzii, dar a adus si multa speranta, scoala a coagulat valori, a format personalitati în toate domeniile vietii, care au stralucit în tara si pretutindeni. Scoala sta la baza formarii omului modern. Scoala, nascuta din vointa Domnitorului Unirii, C.N.M.B si-a câstigat locul de fruntasa printre scolile românetti datorita profesorilor talentati, dar si a ucenicilor lor, elevii mateisti.

Nu poate exista scoala fara profesori devotati si fara elevi însetati de dorinta cunoasterii. A preda nu este o meserie, ci o misiune, dupa cum a învata într-o scoala nu trebuie sa fie o obligatie impusa de autoritati, ci o dorinta, o sete, o iubire, a cuvântului scris, a literei care însufleteste si rodeste în mintea si inima primitorului.

La desavârsirea actului de învatamânt colaboreaza doi factori: profesorul si elevul, daruitorul si primitorul. Iar acest adevar l-au patruns în decursul timpului cei care au ostenit în aceasta scoala. În cei peste 150 de ani de existenta, C.N.M.B a avut parte de o pleiada stralucita de profesori si de o armata luminoasa de ucenici, care au contribuit la constructia României de azi.

Deschiderea oficiala a cursurilor Gimnaziului “Matei Basarab” a avut loc la 3 noiembrie 1860, în casele lui Ioan Urlateanu din Calea Craiovei ( Rahova ), urmând ca în anul 1865, în baza Legii instructiunii publice votate în anul 1864, sa devina al doilea liceu din capitala tarii, dupa Colegiul “Sfântul Sava”.

Pâna-n 1884, cursurile Liceului “Matei Basarab“ s-au desfasurat în mai multe cladiri apartinând proprietarilor Ioan Urlateanu si Tomita Atanasovici, precum si în încaperile din curtea bisericii Sf. Apostol. La îndemnul lui Spiru Haret, Ministerul Instructiunii Publice a cumparat de la mostenitorii lui August Treboniu Laurian locul si cladirea destinata a adaposti Liceul si internatul „Matei Basarab” în mahalaua Lucaci –  Mircea Voda.

Din septembrie 1885, Liceul „Matei Basarab“ s-a mutat în cladirea formata initial din 4 sali la parter si 4 sali la etaj (ce constituie azi partea centrala a constructiei), extinsa apoi prin construirea a doua aripi: una spre strada Labirint, alta pe strada Matei Basarab. Dotat cu mijloace didactice necesare desfasurarii unui învatamânt modern, Liceul „Matei Basarab“ s-a afirmat prin rezultatele obtinute în domeniul instructiei si educatiei.

Cresterea populatiei scolare a permis, prin desprinderea de liceu, înfiintarea a înca doua gimnazii de sine statatoare: „Cantemir – Voda” – 1878; „Gheorghe Sincai” – 1892.

În 1888, cu ocazia sarbatoririi patronului liceului, s-a dezvelit bustul voievodului Matei Basarab care se afla si astazi în fata liceului. În perioada interbelica, s-au desfasurat ample lucrari de transformare si modernizare. S-au construit:  etajul al II- lea, o noua aripa – secretariat, cabinet directori, sala de festivitati si sala de sport. Sala de festivitati a fost construita în perioada 1923 – 1928. Acest spatiu a fost locul de manifestare artistica  si culturala a elevilor liceului, dar si locul de desfasurare a unor spectacole sustinute de Teatrul National dupa cel de al Doilea Razboi Mondial. Impunator, spatios, cu o linie arhitecturala deosebita, Liceul „Matei Basarab” dispunea de o dotare de exceptie: o biblioteca cu un fond de carte valoros, o colectie numismatica –  initiata de prof. academician Constantin Moisil, o colectie de etnografie, arheologie, de valori bibliofile de carte rara, vechi manuale scolare, tablouri, obiecte de arta populara.

De-a-lungul existentei sale, Liceul „Matei Basarab” s-a afirmat prin rezultatele obtinute în domeniul instructiei si educatiei, în cartea sa de aur înscriindu-se nume de pasionati dascali, ilustri oameni de cultura.

Profesori:

• Emanoil Bacaloglu, C. I. Sontu, C. F. Robescu, Dimitrie Golescu (Fizica – Chimie);
• Constantin Moisil, Aaron Florian, Enache Ionescu ( Istorie );
• Theodor Sperantia, Ioan Slavici, D. D. Patrascanu, Gh. Dem. Teodorescu, George Calinescu, D. Panaitescu Perspessicius, Mitrita Constantinescu, Eugen Lovinescu ( Limba Româna );
• Sava C. Atanasiu, Marcel Brandza, Gheorghe Munteanu Murgogi, Ion Popescu Voitesti (Biologie)
• Georgiu Popp, Ion Tutuc, Ion Banciu, Ion Stamatescu, Christian Serbanescu, Emil Nicolescu – Nic (Matematica)
• Ion Fonescu (Desen , Arhitect)
• Ionescu – Gion, N. Condeescu (Limba Franceza)
• Theodor Georgescu, Dan Popescu (Sport)

S-au format în bancile batrânului liceu: St. O. Iosif, Radu D. Rossetti, Ion Mincu (architect), Constantin Levaditi ( directorul Institutului Pasteur – Paris), Duiliu Zamfirescu, George Topîrceanu, D. Paciurea, Miron Nicolescu, Alexandru Graur, Aurel Baranga, George Vraca, Paul Georgescu, Ilarie Voronca, Lucretiu Patrascanu, Dan Smantinescu, Nicolae Cajal, Costin Murgescu.

Focar de cultura timp de peste 150 de ani, Colegiul a fost promotorul noului în educatie si instructie. Sa amintim ca dotarea laboratoarelor de fizico – chimice la 1900 rivaliza cu cea a Facultatii de Stiinte. În perioada 1997 – 2003, scoala a suferit reparatii capitale. Din anul 1998, liceul primeste denumirea de Colegiu National, fapt ce semnifica recunoasterea prestigiului acestei scoli si a calitatii colectivului de cadre didactice ce îsi desfasoara activitatea aici.

În iunie 1999, Colegiului National “Matei Basarab” i se atribuie, în urma unei competitii deschise de proiecte de dezvoltare scolare, statutul de SCOALA PILOT a municipiului Bucuresti, în cadrul proiectului EDUCATIA 2000+, initiat de Fundatia pentru o Societate Deschisa România.