Arexman Construct, Instalatii constructii, avertizare senzori seismici - Bucuresti

Autoritatile au calculat o medie statistica de 32 de ani intre doua cutremure distrugatoare succesive. Anul acesta se implinesc 32 de ani de la cutremurul distrugator din 1977. Asta nu inseamna neaparat ca vom avea in curand un cutremur major, dar nici ca nu vom avea. Noi doar speram ca urmatorul cutremur de asemenea magnitudine sa soseasca cat mai tarziu, insa trebuie sa folosim ragazul pe care inca il mai avem pentru a ne pregati sa reducem efectele lui. Cititi mai multe despre situatia reala in Romania. Exista niste motivatii solide pe care ne bazam atunci cand va recomandam sistemele de avertizare si protectie seismica. [mai multe detalii] Ce putem face? Cum nu putem impiedica un cutremur sa se intample macar putem reduce pagubele pe care le produce. Cea mai elementara pregatire este ca fiecare dintre noi sa-si ia un bob zabava in casa proprie si sa se uite in jur: in momentul in care va incepe cutremurul ce vom face, unde ne vom ascunde? 1. Cautam un loc retras, departe de mobilierul greu care se poate prabusi peste noi, departe de fereastra sau oglinda care ne pot rani atunci cand se vor sparge, de preferinta in cadrul unei usi cu buiandrugul solid (pentru cine stie sa-l ghiceasca). Nu se recomanda parasirea locuintei. 2. Lasam la indemana in locul ales una-doua sticle de apa, improspatata periodic si o haina de sezon sau patura. Nu trebuie uitat ca riscam sa ramanem blocati in frig iarna pentru mai multe ore sau chiar zile si trebuie sa ne dam toate sansele unei asteptari cu minimum de neplaceri. 3. Exersam de doua-trei ori cu toti ai casei deplasarea rapida la adapostul ales plecand de fiecare data din alte zone ale casei. Desi poate parea caraghios daca nu este niciun cutremur, acest exercitiu simplu ne va arata de prima data ce probleme apar. Probleme care impiedica buna desfasurare a exercitiului sau il intarzie (nu incapem toti ai casei sub un singur prag de usa sau ce sa facem cu cainele, care ni se incurca intre picioare tocmai cand prindem putina viteza?). 4.Pentru ne spori sansele putem apela la ajutorul unui sistem BASIC de avertizare, care ne anunta cu 20 - 30 de secunde mai devreme decat vor afla altii si care ne lasa ragazul ca odata treziti in miez de noapte sa ne venim in fire si sa reactionam conform planului sau sa trezim copii fara sa-i traumatizam. Cele cateva zeci de secunde in plus pot face diferenta intre salvare si dezastru. 5. Asa cum apare pe toate posturile, se recomanda sa dam o fuga pana la robinetul de separatie al instalatiei de gaze sa-l inchidem. Nu de alta dar explozia si incendiul produse de gazele scapate in incapere este uneori mai periculos decat prabusirea unei parti a cladirii. Greu de crezut ca cineva va face asta, nu? Insa un sistem de tip ADVANCED sau SMART va face in mod automat acest lucru pentru noi. In plus, sistemul SMART ne protejaza in caz de scapari de gaze, ca si in cazul detectiei de monoxid de carbon sau de fum in incapere chiar din momentul instalarii sale. Este bine sa stim ca in Romania exista o axa privilegiata de propagare a undelor seismice ale cutremurelor cu epicentrul in Vrancea, situata intre Iasi si Bucuresti. Pentru Bucuresti trebuie sa luam in considerare doua aspecte determinante: a. Asa cum stim, exista unele imobile care au structurile de rezistenta mai slabe decat altele. Ele au fost impartite in clase de risc seismic, gradul 1 fiind cel care prezinta riscul cel mai mare (exista si clasa 1 plus, imobilele care prezinta pericol deosebit pentru trecatori). Listele pe clase de risc sunt aduse periodic la zi de catre Primaria Bucuresti. Reproducem alaturat listele gasite de noi, dar e bine sa verificati periodic situl Primariei pentru update. b. Datorita structurii solului unele cartiere din Bucuresti sunt mai sigure dacat altele. Suprafata orasului a fost impartita in patru zone de risc seismic, dupa cum unda seismica poate fi amplificata sau atenuata de sol. Zonele marcate cu rosu sunt cele cu riscul cel mai ridicat (in timpul cutremurului poate aparea acceleratia de 300 cm/s2), riscul scazand gradual in zonele portocalii, galbene si verzi (la numai 200 cm/s2).