Cum alegi facultatea potrivită
Mismatch-ul educațional: facultatea vs. piața muncii * De ce să ții cont când alegi facultatea? * Lista universităților de stat și private acreditate din România pentru anul universitar 2026-2027
Dacă urmează să te înscrii la facultate și încă oscilezi între: „Să aleg ce-mi place?”, „Să aleg ce se caută?”, „Să aleg ce vor ai mei?” sau „Să aleg ceva din care se câștigă bine și aia e?", trebuie să știi că nu e musai să alegi perfecțiunea (fie vorba între noi, nici nu există o facultate perfectă). Alegerea trebuie să fie, în schimb, bine informată. Iar aici te ajutăm noi, ca să iei decizia potrivită pentru tine.
Când ar trebui să începi să te gândești la viitor?
„Ideal este să începi să te gândești la direcția ta încă din clasa a VII-a sau a VIII-a, pentru că alegerea liceului reprezintă un pas premergător către studiile și cariera de mai târziu. Liceul este un fel de... test drive: nu-ți fixează definitiv viitorul, dar îți oferă o bază și te ajută să descoperi ce ți se potrivește", spune Gabriel Chicioreanu, consilier în carieră (4Career).
„Dacă alegi un profil și descoperi că-ți place, vei putea aprofunda domeniul ulterior, la facultate. Dacă, dimpotrivă, îți dai seama că nu te regăsești în acel domeniu, ai suficient timp să-ți regândești opțiunile și să te orientezi către o altă specializare.
În schimb, dacă amâni decizia până în clasa a XI-a sau a XII-a și alegi o facultate doar pentru ai auzit că aia se caută pe piață, fără să te întrebi dacă-ți place sau fără să ții cont de competențele pe care le ai ori vrei să le dezvolți, există riscul să apară dezamăgirea. Am observat că mulți tineri ajung să-și dorească schimbarea facultății chiar după primul an, tocmai pentru că alegerea nu a fost aliniată cu interesele și abilitățile lor". Nu-i un cap de țară, dar e mai bine să previi decât să-ți retragi dosarul după primul semestru.
Ce să iei în calcul când alegi facultatea?
„Toate părerile contează: ce-ți place, ce se caută pe piața muncii, ce-ți spun profesorii, ce-ți recomandă părinții (mai ales dacă au experiență într-un domeniu)... Dar decizia finală trebuie să fie a ta!", recomandă specialistul. Pentru că tu o să mergi la cursuri, tu o să ai emoții la examene, tu o să trăiești cu alegerea în viitor. Iar dacă alegerea este făcută doar pentru că „trebuie" să continui o tradiție de familie sau să împlinești un vis al alor tăi, riști să ajungi la frustrare sau la burnout.
1. Fă-ți o autoevaluare: gândește-te care sunt materiile care-ți plac, ce activități extrașcolare te atrag, ce te face să lucrezi cu drag, fără să te plictisești, ce abilități ai, la ce te pricepi.
Testele de orientare vocațională te pot ajuta să-ți faci o idee, să vezi mai clar direcțiile posibile. Nu aleg ele facultatea-n locul tău, dar îți pot da un indiciu dacă ai profilul unui viitor inginer, psiholog sau antreprenor. Dacă nu știi de unde să începi, uite câteva teste interesante, pe care le poți face gratuit online:
- Quiz-ul de la EDMUNDO
- Quiz-ul 16 personalities
- Career Guidance and Development Test
- Platforma „YTM” de orientare vocațională (Universitatea de Vest din Timișoara)
De asemenea, multe universități (ex. Universitatea din București sau Universitatea de Vest din Timișoara) au centre de consiliere în carieră unde poți primi sprijin gratuit.
2. Ai grijă la mismatch-ul educațional!
„Ce e ăla?" o să ne întrebi.
Mismatch-ul educațional înseamnă, pe scurt, că diploma nu se pupă cu jobul. Mismatch-ul poate fi:
- orizontal: jobul nu se potrivește deloc cu facultatea (studiezi într-un domeniu, dar ajungi să lucrezi în cu totul altul);
- vertical (nivelul de studii al unui angajat e mai mare sau mai mic decât cel solicitat pentru un job, adică ori e subcalificat, ori supracalificat).
În România, fenomenul este semnificativ:
- Conform unui raport OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) din 2025, în România aproximativ 39% dintre angajați lucrează într-un domeniu diferit de specializarea lor, iar acest fenomen este legat de faptul că universitățile de la noi nu pregătesc adecvat studenții pentru cerințele reale ale pieței muncii (angajatorii intervievați au raportat că absolvenții universitari au competențe teoretice, dar abilități practice... nu prea).
- Cele mai recente date Eurostat arată că un pic mai mult de jumătate dintre tinerii români cu vârsta între 15 și 34 de ani care muncesc au un job asociat studiilor lor (54,7%).
Asta l-a determinat pe Premierul României să afirme recent într-un interviu televizat că facultățile unde absolvenții își găsesc locuri de muncă în domeniul studiat ar putea primi mai mulți bani de la buget (inclusiv bonusuri de performanță), iar cele unde nu prea se pliază ce se studiază cu piața muncii ar putea primi mai puțin sau ar trebui să se reorganizeze.
Mismatch-ul educațional nu e OK pentru tine: poate însemna un salariu prea mic pentru cunoștințele și abilitățile tale (care există, dar nu sunt puse-n aplicare) și frustrare, pentru că în timp ajungi să simți că diploma ta, pentru care ai muncit ani buni, doar „sprijină peretele să nu cadă". Pentru angajatori mismatch-ul poate însemna o productivitate mai scăzută, pentru că angajații nu au competențele necesare, iar pentru societate înseamnă resurse irosite (dacă statul investește în educația unui student, iar el nu ajunge să aplice cunoștințele în muncă, banii publici s-au dus practic pe apa Sâmbetei) și o economie mai puțin competitivă, pentru că talentul absolvenților nu e folosit eficient.
Ca să nu intri în acest cerc vicios...
3. Evaluează piața muncii înainte de alegerea facultății/specializării:
- Informează-te din statistici oficiale (Eurostat, INS, ANOFM sau din rapoarte universităților) care e rata de angajare a absolvenților într-un anumit domeniu (o rată de peste 80‑85% e un semn bun, arată faptul că domeniul respectiv are șanse mari de potrivire cu ce se caută pe piața muncii);
- Fii atent la parteneriatele universităților cu companii și la programele de internship. Facultățile care au colaborări cu firme sau programe de practică îți pot facilita intrarea în piața muncii (ex. Politehnica București, ASE, Universitatea Babeș‑Bolyai au programe de IT, antreprenoriat sau bioinginerie aplicată);
- Verifică des platformele cu anunțuri de locuri de muncă, cum este Anuntul.ro, și vezi câte oferte de angajare sunt pentru domeniul în care-ai vrea să studiezi;
- Analizează salariile medii și perspectivele de carieră: salariile sub media pieței pot fi un semnal de alarmă că o diplomă într-un anumit domeniu de activitate nu-ți garantează un nivel de trai decent;
- Mergi la târgurile de joburi, nu neapărat ca să-ți cauți de lucru, ci ca să vezi care sunt trendurile pe piața muncii pe următorii 5‑10 ani, care sunt domeniile de activitate în creștere etc. Că tot veni vorba...
Ce domenii de studiu sunt de viitor?
„România are zeci de mii de locuri vacante în construcții, IT, educație, sănătate, logistică, energie... N-am ajuns încă la nivelul în care niște roboți să constate că e nevoie de un bloc nou, de un pod sau de o autostradă", spune Gabriel Chicioreanu. „Mai avem nevoie în continuare și de specialiști în științe umane (comunicare, limbi străine, vânzări etc.), căci creativitatea, gândirea critică nu pot fi înlocuite de tehnologie. Până la urmă, echilibrul dintre tehnic și uman e semnul unei societăți mature."
Specialistul recomandă totuși viitorilor o studenți o atenție sporită la numărul de locuri scoase la concurs de unele facultăți (de obicei cele la modă sau mai... ușurele). „Un domeniu foarte popular înseamnă mulți absolvenți într-un timp scurt și concurență prea mare pe piața muncii". Uneori, domeniile mai puțin „glamouroase” sunt cele mai stabile.
Ai ales greșit domeniul? Nu-i o tragedie!
„Dacă nu-ți place domeniul ales, poți renunța în anul I. Iar dacă dezamăgirea nu e așa mare, termină studiile de licență și alege masterul în altă specializare. În paralel poți face cursuri de dezvoltare personală și profesională".
Cariera nu-i o linie dreaptă. E mai degrabă un traseu cu suișuri, coborâșuri, sensuri giratorii... Uneori e bine să te dai jos de pe un „cal mort", să nu rămâi blocat într-un domeniu care nu-ți place deloc, nu se caută și-n care nu vrei lucrezi 8 ore pe zi mai târziu.
Contează locul unde studiezi?
În România există centre universitare puternice: București, Constanța, Iași, Craiova, Brașov, Timișoara, Cluj-Napoca... Chiar dacă te-ai născut într-un oraș universitar, nu e musai să și studiezi acolo.
„Mergi unde știi că poți și unde simți că te vei dezvolta", spune consilierul în carieră. „Cunosc mulți absolvenți de liceu din Capitală care au ales să meargă la Medicină la Cluj din perspectiva concurenței, de exemplu".
După ce ai stabilit domeniul în care vrei să studiezi, fă o lista scurtă cu universitățile care-ți plac și analizează programa de studii oferită de fiecare (inclusiv specialiștii care predau acolo).
Lista universităților acreditate din România pentru anul universitar 2026–2027
În anul universitar 2026–2027, conform nomenclatorului publicat de Ministerul Educației (nomenclator aflat încă în consultare) peste 70 de universități de stat și private acreditate de la noi vor pune la dispoziție mai bine de 2.300 de specializări și programe de licență. Practic, ai o mulțime de opțiuni din care să alegi ce ți se potrivește.
Am ordonat universitățile alfabetic, pe orașe, iar fiecare instituție include link către site-ul ei oficial. Astfel, poți consulta direct calendarul de admitere, condițiile de înscriere, numărul de locuri scoase la concurs, taxele percepute etc.
Universități de stat civile:
București
1.Academia de Studii Economice din București
2. Școala Națională de Studii Politice și Administrative
3. Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
4. Universitatea din București
5. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”
6. Universitatea Națională de Arte din București
7. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”
8. Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport (UNEFS)
9. Universitatea Națională de Muzică din București
10. Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară
12. Universitatea Tehnică de Construcții
Alba Iulia
13. Universitatea „1 Decembrie 1918”
Arad
14. Universitatea „Aurel Vlaicu”
Bacău
15. Universitatea „Vasile Alecsandri"
Brașov
16. Universitatea „Transilvania"
Cluj‑Napoca
17. Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”
18. Universitatea de Artă și Design din Cluj‑Napoca
19. Universitatea Babeș‑Bolyai din Cluj‑Napoca
20. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”
21. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară
Constanța
Craiova
26. Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova
Galați
27. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
Iași
28. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”
29. Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”
30. Universitatea Națională de Arte „George Enescu”
31. Universitatea de Științe ale Vieții „Ion Ionescu de la Brad”
32. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”
Oradea
Petroșani
34. Universitatea din Petroșani
Ploiești
35. Universitatea de Petrol-Gaze din Ploiești
Sibiu
36. Universitatea „Lucian Blaga"
Suceava
37. Universitatea „Ștefan cel Mare"
Târgoviște
38. Universitatea „Valahia”
Târgu Jiu
39. Universitatea „Constantin Brâncuși"
Târgu Mureș
40. Universitatea de Arte din Târgu Mureș
41. Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade”
Timișoara
42. Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”
43. Universitatea Politehnica Timișoara
44. Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I”
Universități de stat cu profil militar
București
46. Academia Tehnică Militară „Ferdinand I”
47. Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul"
48. Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza"
49. Universitatea Naţională de Apărare „Carol I"
Brașov
50. Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă"
Constanța
51. Academia Navală „Mircea cel Bătrân”
Sibiu
52. Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
Universități private
București
1. Institutul Teologic Baptist
2. Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Timotheus”
3. Institutul Teologic Penticostal
6. Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”
7. Universitatea „Spiru Haret”
8. Universitatea „Titu Maiorescu”
Arad
9. Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”
Bacău
10. Universitatea „George Bacovia”
Cernica
Cluj-Napoca
12. Universitatea „Bogdan Vodă”
Iași
15. Universitatea „Petre Andrei”
Oradea
Lugoj
19. Universitatea Europeană „Drăgan”
Pitești
20. Universitatea „Constantin Brâncoveanu”
Târgu Mureș
21. Universitatea „Dimitrie Cantemir"
Timișoara
22. Universitatea „Ioan Slavici”
Instituții de învățământ private autorizate să funcționeze provizoriu
1. Fundația „Gaudeamus" - Universitatea „Tomis" din Constanța
În concluzie, facultatea nu trebuie privită ca un scop în sine, ci ca un mijloc către o profesie. Nu o alegi doar pentru diplomă, ci pentru că se potrivește profilului tău, îți dă șanse reale pe piața muncii după absolvire și te ajută să găsești echilibrul ăla sănătos între a face ce-ți place și a avea cu ce-ți plăti facturile.
182 vizualizari Autor Raluca Cincu 24.02.2026
De ce să participi la târgurile de locuri de muncă? * Calendarul de primavară 2026 al târgurilor de...
Cine are dreptul la concediu medical și cine-l prescrie * Câte zile de concediu medical se pot lua pe...
Ce este concediul de paternitate și cât durează * Cum poți beneficia de indemnizația de paternitate...