Ion Creanga, Liceu teoretic - Bucuresti
Procesul de învaţământ, latura cea mai importantă a instituţiei noastre, a cunoscut multe schimbări structurale în conţinutul şi metotologia didactică. Şcoala a funcţionat, la inceput, cu un efectiv de 453 eleve la cursurile de zi şi cu 65 eleve la invăţământul particular. Acest număr a fost depăşit de la an la an, prin creşterea numărului claselor şi al elevelor. Ca urmare a prestigiului de care s-a bucurat liceul, in anul următor 1927-1928, au funcţionat 11 clase la zi cu un efectiv de 539 eleve şi o clasă la invăţământul particular cu 40 eleve. Efectele negative ale crizei economice din 1929-1933 s-au reflectat destul de grav şi in viaţa liceului prin reducerea efectivului de eleve, dotorită lipsei de posibilităţi materiale ale părinţilor acestora, plata taxelor scolare ridicandu-se la 400-500 lei lunar. Era o povară, mai ales pentru copiii familiilor cu venituri modeste, asa cum reiese din documentele vremii. Abia in 1935-1936, după ce s-a mai construit o parte a noului local, s-a constatat o revenire la efectivul de 534 eleve. In anul 1944-1945, deci primul an de la actul de la 23 August au functionat 14 clase cu un efectiv de 704 eleve, iar în învăţămantul particular 332 eleve. După anul 1945, deşi conţinutul învăţământului în general a rămas acelaşi pâna la reformă, ca urmare a aplicării legii obligativităţii de 4 clase şi prin reducerea treptată a taxelor şcolare, s-a înregistrat o creştere simţitoare a efectivului şcolar. Astfel, anul 1947-1948, anul premergător Rreformei Învaţământului, se remarcă prin creşterea efectivului de elevi de la 704 la 1046, iar a numarului claselor la 21. Obiectele de învăţământ predate în această etapă au fost : limba română, istoria, geografia, matematica, ştiinţele naturale, limba franceză, muzica, desenul şi caligrafia in clasa I (corespunzătoare clasei a V-a de azi) ; din clasa a II-a se introduce un obiect nou, fizico-chimice, in clasa a III-a dreptul şi limba latină, iar din clasa a IV-a apare şi a doua limbă modernă (germana sau italiana). Din clasa a VI-a se introduc elina şi filosofia iar din clasa a VII-a se adaugă şi igiena ; pană la reforma de la 1948 s-au predat in liceu, pe lângă obiectele sus amintite, şi religia. Programele pe obiecte erau discutate inainte de inceperea anului şcolar şi se făceau propuneri privind repăartizarea orelor şi alcătuirea orarului. Daca luăam spre exemplificare structura planului de învăţământ dina nul 1930-1931, constatăm ca in elevii claselor I funcţionau cu 29 de ore pe saptămână ; pe lângă obiectele plrincipale : limba romana 5 ore, matematica 3 ore, istoria 2 ore, geografia 2 ore, ştiinţe naturale 2 ore, limba franceză 3 ore, muzică 2 ore, caligrafia 1 oră – apar şi 2 ore de lucru manual, 2 ore de gimnastică, o oră de gospodărie, o oră dirigenţie. La clasa a IV-a (corespunzătoare clasei a VIII-a de azi) erau repartizate 33 de ore pe săptămână, din care : 3 ore matematică, 3 ore fizico-chimie, 3 ore limba română, 3 ore limba latină, 2 ore franceză, 2 ore germană, 2 ore istorie, 2 ore geografie, 2 ore gimnastică, muzică, desen, gospodărie, lucru şi dirigenţie câte o oră pe săptămână. In clasa a VII-a (corespunzătoare clasei a XI-a de azi), numarul orelor era de 32 pe săptămână, din care : 3 ore limba română, 2 ore limba latină, 2 ore limba franceză, 2 ore limba italiană, 2 ore limba germană, 2 ore filosofie , 2 ore istorie, 2 ore geografie, 2 ore matematică, 2 ore ştiinţe naturale, 2 ore gimnastică, cate o oră saptamânală de elină, drept, desen, muzică, gospodărie, igienă şi lucru. La secţia modernă, ponderea în planul de învăţământ o deţineu limbile : limba romană cu 5 ore, limba latină 4 ore, limba greacă, franceză, germană sau italiană, cate 2 ore saptămânal. La secţia reală, matematica deţinea locul principal, apoi urmau fizico-chimice, astronomia, şi celelalte obiecte de cultura generală. Apreciind dupa ponderea diferitelor obiecte în planul de învăţământ, se constata importanţa ce se acordă limbii române, limbilor clasice şi moderne, matematicii, istoriei şi geografiei, care urmareau formarea unui orizont larg de cunoştiinţe generale absolventelor de liceu.