Emiterea unei decizii ministeriale nu a însemnat decât actul de înfiinţare a scolii. Lupta cu greutăţile abia a început, deoarece şcoala nu dispunea de condiţii materiale şi, în primul rând, nu exista un local propriu. Aproape concomitent cu actul de înfiinţare a liceului, întalnim o adresă de răspuns a Directiei Contabilităţii din minister- Administrarea Casei Scoalelor către preşedintele comitetului şcolar, pentru înfiinţarea şcolii secundare în sectrorul III Albastru. Şcoala va funcţiona, până la construirea unui local propriu, pe terenul oferit de primărie,în localul Ministerului din Calea Rahovei nr.30. Pe lângă fondurile ce se vor oferii de comună si cele ce vor proveni din taxe şcolare, Ministerul a acordat suma de 200 mii lei din fondul Clasei Şcoalelor şi 200 mii lei din reparaţiuni ale acestui departament. Din lipsa unui local propriu, şcoala şi-a deschis cursurile într-o fostă casă boierească, clădită in 1850, vechiul local, din care se mai păstrează şi astazi o bună parte, in Calea Rahovei nr.40. Această constructie era aşezată lângă clădirea fostei Şcoli Normale Superioare- condusă la sfârşitul secolului trecut de scriitorul Alexandru Odobescu si devenită ulterior liceul Mihai Eminescu. Localul din Calea Rahovei nr.30, atribuit prin decizia menţionată mai sus şcolii noastre, era o casă provenită din donaţie către Primăria Sectorului III Albastru, dar care n-a fost utilizată pentru învaţămant, întrucât era necorespunzătoare acestui scop. Pentru a ne da seama de greutăţile în care au început liceul este suficient să amintim că acel local vechi în care au funcţionat mai multe instituţii şi depozite ajunsese in 1926, atunci când l-a achiziţionat Ministerul Instrucţiunii, într-o stare deplorabilă. A fost nevoie de contribuţia primei directoare a acestei şcoli, profesoara Elena Nuţu- Oteteleşeanu şi a cea a preşedintelui comitetului şcolar, profesor dr. Christian Musceleanu, pentru ca acolo unde n-au putut funcţiona 4 clase ale unei şcoli comerciale, să poată începe cursurile a 6 clase ale liceului Domniţa Ileana. Sumele de 400 mii lei acordaţi de Ministerul Instrucţiunii Publice, 300 mii lei din partea Primăriei Sectorului III Albastru, cât şi cele câteva zeci de mii provenite dintr-o serbare susţinută in Parcul Carol au dat posibilitatea amenajarii cladirii vechi. În documentele vremii se găseşte şi prima denumire a liceului de Domniţa Ileana. În primii 2 ani, 1926-1928 liceul a avut denumirea de Şcoala Secundară Gradul II Domniţa Ileana. Între anii 1928-1948 a purtat numele de Liceul de fete Domniţa Ileana.